Profesori de română

INFORMAŢII UTILE PENTRU PROFESORII DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

  • Statistică

    • 806,274 vizitatori

DEFINITIVAT/GRADE DIDACTICE

DEFINITIVAT 2014

Modelele de subiecte pentru examenul de obţinere a definitivării în învăţământ, sesiunea 2014, pot fi accesate la adresa de mai jos:

http://subiecte2014.edu.ro/2014/definitivare/modeledesubiecte/

 

DEFINITIVAT 2013

Modelele de subiecte pentru examenul de obţinere a definitivării în învăţământ pot fi accesate la această adresă: http://www.subiecte2013.edu.ro/2013/definitivare/index

Programele pentru examenul de definitivat 2013 pot fi accesate la această adresă:

http://definitivat.edu.ro/docs/Limba_si_comunicare.zip

DEFINITIVAT 2012

Programele pentru examenul de Definitivare în învăţământ 2012 la limba şi literatura română: 

  • DIDACTICA DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ aici
  • PROGRAMA DE LITERATURA ROMÂNĂ, TEORIA LITERATURII ŞI FOLCLOR  aici
  • PROGRAMA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ  aici

librarie-468x60-0091

SUBIECTE de limba şi literatura română şi metodică pentru

GRADUL DIDACTIC II ȘI DEFINITIVAT

DATE ÎN DIVERSE CENTRE UNIVERSITARE (2004, 2006, 2009)

DescărcaţiAici

Pentru o bază de date cât mai completă vă rog să contribuiţi şi dumneavoastră cu subiecte date în diverse centre universitare, pe care le puteţi posta în secţiunea de comentarii.

Sinteze teme psihopedagogie pentru definitivat şi gradul II

DESCĂRCAŢI AICI

Mult succes profesorilor care susțin gradele didactice anul acesta!

METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI

DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI
DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

DESCARCĂ AICI

METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUIDIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ATENŢIE! (ÎN ANEXELE LA METODOLOGIA DE MAI SUS GĂSIŢI ŞI FIŞELE DE ÎNSCRIERE LA GRADELE DIDACTICE 2009-2010)

EXAMENUL PENTRU OBŢINEREA GRADELOR DIDACTICE
Programa de limba română
Competenţe generale:
1. Operarea, în diverse contexte, cu conceptele fundamentale de limbă şi comunicare vehiculate în manualele şcolare şi în programa.
2. Capacitatea de a sintetiza aspectele esenţiale dintr-o bibliografie pe o temă dată.
3. Capacitatea de a compara critic puncte de vedere diverse exprimate pe o temă dată.
4. Capacitatea de a formula un punct de vedere personal

Competenţe specifice:
1.1. Însuşirea corectă a unor concepte vehiculate în bibliografie
1.2. Înţelegerea adecvată a unor concepte noi, nestudiate în facultate
1.3. Aplicarea conceptelor teoretice în diverse tipuri de exerciţii
1.4. Capacitatea de relaţionare corectă a conceptelor însuşite
1.5. Capacitatea de a prezenta clar şi de a discuta pertinent conceptele studiate

2.1. Capacitatea de analiză, comparare, integrare a conceptelor studiate
2.2. Capacitatea de a distinge conceptele esenţiale de detaliile de interpretare din lucrările studiate; capacitatea de a reţine esenţialul din multitudinea faptelor prezentate
2.3. Capacitatea de a prezenta sintetic cunoştinţele
2.4. Capacitatea de a prezenta cunoştinţele adecvat unui subiect dat

3.1. Capacitatea de a observa asemănările şi deosebirile dintre puncte de vedere alternative exprimate pe o temă dată
3.2. Capacitatea de extrapolare
3.3. Capacitatea de relativizare a perspectivelor de interpretare
3.4. Capacitatea de a opta pentru un punct de vedere sau altul exprimat în literatura de specialitate

4.1. Capacitatea de a citi critic un text
4.2. Capacitatea de a integra experienţa şi cunoştinţele personale în discutarea unui text
4.3. Dezvoltarea curajului şi încrederii în capacitatea de a exprima un punct de vedere personal
4.4. Dezvoltarea capacităţii de adecvare contextuală a unei interpretări

Valori şi atitudini:
• Manifestarea preocupării pentru perfecţionarea continuă în domeniul limbii şi literaturii române, în acord cu cercetarea ştiinţifică actuală.
• Deschidere către noutate şi interdisciplinaritate.
• Adaptarea întregii activităţi didactice la nevoile şi interesele elevilor.

DEFINITIVAT

I. Limbă şi comunicare

* Comunicare umană. Situaţia de comunicare. Tipuri de comunicare. * Particularităţi ale codului lingvistic. Comunicare orală şi scrisă. * Dialog, monolog. * Natura, unităţile şi funcţiile limbajului. * Textul. Textul ficţional şi nonficţional – caracteristici. Probleme ale receptării diferitelor texte.
*Limba literară şi limba populară. * Limbajul standard. * Stilurile funcţionale ale limbii.

II. Fonetică şi fonologie

* Noţiuni generale: sunet, fonem, alofon. * Fonetica: proprietăţile sunetelor. * Fonologia: conceptul de sistem fonologic. * Foneme vocalice şi foneme consonantice: inventar, clasificare, realizare fonetică * Principiile ortografiei limbii române. * Accentul, intonaţia; fonetică şi prozodie. * Abatere şi corectitudine.

III. Lexicologie şi semantică

*Noţiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii române; vocabularul fundamental şi masa vocabularului; vocabular activ şi vocabular pasiv. * Cuvântul ca unitate de bază a vocabularului; semnificaţie, sens, referent. Contextualitatea. * Denotaţie, sens, semnificaţie. * Mecanismul conotaţiei şi al funcţionării imaginilor poetice. Figurile de stil. * Sintaxa poetică – o sintaxă a selecţiilor, a interferenţelor diferitelor stiluri ale limbii, a „abaterilor”. Valori expresive. * Mijloace de expresivitate: fonetice, lexicale, morfosintactice. * Semantica: polisemia, omonimia; relaţii semantice între cuvinte: sinonimia, antonimia; câmpuri (arii) lexical-semantice. Valori expresive. * Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe (împrumuturile -adaptarea împrumuturilor la sistemul limbii române contemporane); mijloace mixte (calchierea / calcul lingvistic). Expresii, sintagme, unităţi frazeologice. Structura etimologică a vocabularului românesc. * Dinamica vocabularului românesc contemporan.

IV. Morfosintaxă

* Noţiuni generale: părţile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii române; morfemul şi structura morfematică a cuvintelor (rădăcină, sufix gramatical, desinenţă, afix mobil, radical, flectiv). * Părţile de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia. * Locuţiuni * Tendinţe morfologice ale limbii române actuale.
* Unităţi sintactice. Definiţiile şi structura acestora; criterii de definire; ierarhia unităţilor sintactice (partea de propoziţie, propoziţia, fraza, textul); definirea şi descrierea unităţilor sintactice; corespondenţa unităţilor sintactice; reguli de expansiune / extensie şi de contragere.
* Relaţii sintactice (coordonare, subordonare, apoziţionare, supraordonare); mijloace de exprimare a relaţiilor sintactice. * Funcţii sintactice. Conceptul de funcţie sintactică. * Inventarul funcţiilor sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ, complementele necircumstanţiale (direct, indirect, de agent) şi complementele circumstanţiale (de mod, de timp, de loc, de cauză, de scop, condiţional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relaţie, sociativ, opoziţional, cumulativ, de excepţie). Corespondentele lor la nivelul frazei. * Abateri de la normă şi corectarea lor.

V. Elemente de istorie a limbii române
* Latinitatea limbii române; locul şi epoca de formare. Unitatea şi continuitatea limbii române. Unitate şi diversitate locală (dialecte, graiuri). *Limba română literară; etape ale formării (constituirea limbii române literare, faza veche, faza de tranziţie, limba română literară modernă).

GRADUL II
I. Limbă şi comunicare
*Comunicare umană. Situaţia de comunicare. Tipuri de comunicare * Particularităţi ale codului lingvistic. Comunicare orală şi scrisă. * Dialog, monolog. * Natura, unităţile şi funcţiile limbajului. * Textul. Textul ficţional şi nonficţional – caracteristici. Probleme ale receptării diferitelor texte.
*Limba literară şi limba populară. * Limbajul standard. * Stiluri funcţionale ale limbii.
II. Fonetică şi fonologie
* Noţiuni generale: sunet, fonem, alofon. * Fonetica: proprietăţile sunetelor. * Fonologia: relaţii şi corelaţii; segmentare, comutare, distribuţie; conceptul de sistem fonologic. * Foneme vocalice şi foneme consonantice: inventar, clasificare, realizare fonetică. * Principiile ortografiei limbii române. * Accentul, intonaţia; fonetică şi prozodie. * Abatere şi corectitudine.
III. Lexicologie şi semantică
* Noţiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii române; vocabularul fundamental şi masa vocabularului; vocabular activ şi vocabular pasiv. * Cuvântul ca unitate de bază a vocabularului; semnificaţie, sens, referent. Contextualitatea. * Denotaţie, sens, semnificaţie * Mecanismul conotaţiei şi al funcţionării imaginilor poetice. Figurile de stil. * Mijloace de expresivitate: fonetice, lexicale, morfosintactice. * Sintaxa poetică – o sintaxă a selecţiilor, a interferenţelor diferitelor stiluri ale limbii, a „abaterilor”. Valori expresive. * Semantica: polisemia, omonimia; relaţii semantice între cuvinte: sinonima, antonimia; câmpuri (arii) lexical-semantice. Valori expresive. * Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe (împrumuturile – adaptarea împrumuturilor la sistemul limbii române contemporane); mijloace mixte (calchierea / calcul lingvistic, trunchierea, contaminarea). Expresii, sintagme, unităţi frazeologice. Structura etimologică a vocabularului românesc. * Dinamica vocabularului românesc contemporan. Valori expresive.
IV. Morfosintaxă
*Noţiuni generale: părţile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii române; morfemul şi structura morfematică a cuvintelor (rădăcină, sufix gramatical, desinenţă, afix mobil, radical, flectiv). * Părţile de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia. * Locuţiuni. * Tendinţe morfologice ale limbii române actuale.
* Unităţi sintactice. Definiţiile şi structura acestora; criterii de definire; ierarhia unităţilor sintactice (partea de propoziţie, propoziţia, fraza, textul); definirea şi descrierea unităţilor sintactice; corespondenţa unităţilor sintactice; reguli de expansiune/extensie şi de contragere. * Relaţii sintactice (coordonare, subordonare, apoziţionare, supraordonare); mijloace de exprimare a relaţiilor sintactice. * Funcţii sintactice. Conceptul de funcţie sintactică. * Inventarul funcţiilor sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ, elementul predicativ suplimentar, complementele necircumstanţiale (direct, indirect, de agent) şi complementele circumstanţiale (de mod, de timp, de loc, de cauză, de scop, condiţional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relaţie, sociativ, opoziţional, cumulativ, de excepţie). Corespondentele lor la nivelul frazei. * Abateri de la normă şi corectarea lor.
V. Elemente de istorie a limbii române
* Latinitatea limbii române; locul şi epoca de formare. Unitatea şi continuitatea limbii române. Unitate şi diversitate locală (dialecte, graiuri). * Limba română literară; etape ale formării (constituirea limbii române literare, faza veche, faza de tranziţie, limba română literară modernă).

BIBLIOGRAFIE
pentru definitivat

A. LIMBA ROMÂNĂ

Bidu-Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, Dicţionar general de ştiinţe – ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1997 (ed. a II-a: Editura Nemira, 2001)
Sala, Marius (ed.), Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2002.

I. Limbă şi comunicare
Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române – stil, stilistică, limbaj, Bucureşti, Ed. Academiei, 1973.
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Naraţiune şi dialog. Elemente de pragmatică a textului literar, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1991;
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia. Structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, Bucureşti, Editura All Universitar,1999.
Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Iaşi, Editura Polirom, 2002.
Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, EUB, 2001.

II. Fonetică şi fonologie
Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, vol. I (ed. a II-a), Bucureşti, EDP, 1985.
Vasiliu, Em., Scrierea limbii române în raport cu fonetica şi fonologia, Bucureşti, EUB, 1999.
*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ed. a II-a, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005.
*** Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1995.

III. Lexicologie şi semantică
Coteanu, Ion, Forăscu, Narcisa, Bidu Vrănceanu, Angela, Limba română contemporană. Vocabularul, Bucureşti, EDP, 1985.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limba română contemporană. Vocabularul, Bucureşti, Humanitas, 2005.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Modele de structurare semantică, Timişoara, Ed. Facla, 1984.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Cuvinte şi sensuri, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988.
Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.
Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, All, 2001.

IV. Morfosintaxă
Avram Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a, Bucureşti, Humanitas, 1997.
Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, vol. I (ed. a II-a), Bucureşti, EDP, 1985.
*** Gramatica limbii române , ed. a II-a, vol. I,II, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.
Guţu Romalo, V. (coord.), Gramatica limbii române, I-II, Bucureşti, Editura Academiei, 2005
Gruiţă, G., Gramatica normativă, 77 de întrebări, 77 de răspunsuri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994
Guţu-Romalo, Valeria, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, Bucureşti, EDP, 1973
Guţu-Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2000.
Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Iaşi, Editura Polirom, 1997.
Neamţu, G.G., Teoria şi practica analizei gramaticale, Cluj-Napoca, Ed. Excelsior, 1999
Pană Dindelegan, Gabriela, 2003: Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Bucureşti, Humanitas Educaţional.
Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti, Coresi, 1992.
Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa grupului verbal, Braşov, Aula, 1999.

V. Elemente de istorie limbii române
Brâncuş, Gr., Introducere in istoria limbii române, Bucuresti, Ed. România de Mâine, 2002.
Cvasnîi Cătănescu, Limba română — origine şi dezvoltare, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996.
Gheţie, Ion, Introducere în studiul limbii române literare, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.
Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc modern. Schiţă de evoluţie, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005
Munteanu, Şt., Ţâra V., Istoria limbii române literare, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1983
Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998.

BIBLIOGRAFIE
pentru gradul al II-lea

B. LIMBA ROMÂNĂ

Bidu-Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, Dicţionar general de ştiinţe – ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1997 (ed. a II-a: Editura Nemira, 2001)
Sala, Marius (ed.), Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2002.

I. Limbă şi comunicare
Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române – stil, stilistică, limbaj, Bucureşti, Ed. Academiei, 1973.
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ed. a II-a, Bucureşti, All, 1999.
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, Bucureşti, All, 2003.
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Naraţiune şi dialog în proza românească, Bucureşti, Editura Academiei, 1991.
Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1975.
Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Iaşi, Editura Polirom, 2002.
Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, EUB, 2001.

II. Fonetică şi fonologie
Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, vol. I (ed. a II-a), Bucureşti, EDP, 1985.
Vasiliu, Em., Scrierea limbii române în raport cu fonetica şi fonologia, Bucureşti, EUB, 1999.
*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ed. a II-a, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005.
*** Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1995.

III. Lexicologie şi semantică
Coteanu, Ion, Forăscu, Narcisa, Bidu Vrănceanu, Angela, Limba română contemporană. Vocabularul, Bucureşti, EDP, 1985.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Modele de structurare semantică, Timişoara, Ed. Facla, 1984.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Cuvinte şi sensuri, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limba română contemporană. Lexicul, Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2005.
Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.
Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, All, 2001.

IV. Morfosintaxă
Avram Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a, Bucureşti, Humanitas, 1997.
Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, vol. I (ed. a II-a), Bucureşti, EDP, 1985.
Diaconescu, Ion, Probleme de sintaxă a limbii române actuale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1989
Draşoveanu, D.D., Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1997
*** Gramatica limbii române , ed. A II-a, vol. I,II, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.
Guţu Romalo, V. (coord.), Gramatica limbii române, I-II, Bucureşti, Editura Academiei, 2005
Gruiţă, G., Gramatica normativă, 77 de întrebări, 77 de răspunsuri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994
Guţu-Romalo, Valeria, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, Bucureşti, EDP, 1973
Guţu-Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2000.
Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Iaşi, Editura Polirom, 1997.
Neamţu, G.G., Teoria şi practica analizei gramaticale, Cluj-Napoca, Ed. Excelsior, 1999
Pană Dindelegan, Gabriela, 2003: Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Bucureşti, Humanitas Educaţional.
Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti, Coresi, 1992.
Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa grupului verbal, Braşov, Aula, 1999.

V. Elemente de istorie limbii române

Brâncuş, Gr., Introducere in istoria limbii române, Bucuresti, Ed. România de Mâine, 2002.
Chivu, Gheorghe, Limba română de la primele texte până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Variantele stilistice, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2000.
Gheţie, Ion, Introducere în studiul limbii române literare, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.
Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc modern. Schiţă de evoluţie, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005
Munteanu, Şt., Ţâra V., Istoria limbii române literare, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1983
Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998.

PROGRAMA DE LITERATURA ROMÂNĂ, TEORIA LITERATURII ŞI FOLCLOR
PENTRU OBŢINEREA GRADELOR DIDACTICE

Programa se adresează profesorilor care predau limba şi literatura română, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate. Aceasta este astfel structurată în conţinuturi încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare.
Urmărind obiectivele generale şi specifice ale disciplinei, programa vizează evaluarea competenţelor profesorului, avându-se în vedere:
* cunoaşterea conţinuturilor şi a problematicii actuale a disciplinei;
* probarea competenţelor necesare pentru proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii didactice;
* abilităţile de comunicare, empatice şi de parteneriat educaţional;
* valorificarea conţinuturilor specifice disciplinei pentru dezvoltarea la elevi a unor capacităţi şi competente intelectuale şi operatorii, a unor atitudini afective, motivaţionale, volitive;
* disponbilitatea pentru formarea continuă în vederea perfecţionării profesionale.

DEFINITIVAT

1. COMPETENŢE SPECIFICE
1. cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei;
2. capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi formative, prin valorificarea conţinuturilor ştiinţifice şi prin folosirea unor strategii metodice specifice;
3. capacitatea de adecvare a demersurilor didactice la particularităţile colectivului de elevi;
4. capacitatea de a proiecta secvenţele didactice ale evaluării în contexte educaţionale diverse;
5. capacitatea de comunicare eficientă cu partenerii în activitatea educaţională, pe baza unei bune cunoaşteri a acestora;
6. capacitatea de autoevaluare şi de realizare a feed-back-ului în devenirea profesională.

2. CONŢINUTURI

B. LITERATURA ROMÂNĂ

I. Literatura populară

* Folclor şi literatură; literatura populară (orală) ca parte constitutivă a folclorului. Caracteristici; categorii: genuri, specii; natura contextuală a textului folcloric; folclorul ritual şi folclorul neritual; teme, motive, imagini poetice. Mitologia * Interferenţa literatură populară – literatură cultă.
III. Poezia. Evoluţia poeziei româneşti

* Poezia romantică (Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu). * Mihai Eminescu. Universul poetic (teme, motive, limbaj). Eminescu-poet naţional şi universal. Influenţa operei eminesciene asupra literaturii române. * Prelungiri ale clasicismului şi romantismului (George Coşbuc, Octavian Goga). * Simbolismul; Al. Macedonski, Ion Minulescu, George Bacovia. * Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga,
Tudor Arghezi, Al. Philippide. * Tradiţionalismul; Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş. * Avangarda; Tristan Tzara, Saşa Pană, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Gellu Naum – prezentare generală. * Neomodernismul – prezentare generală; *Cercul de la Sibiu (Şt. Aug.Doinaş), poeţii de la „Albatros” şi „Kalende”, Emil Botta. * Poezia anilor ’50: A.E.Baconski şi evoluţia sa; Generaţia ̉̉ 60 – prezentarea generală (cu referiri la Ana Blandiana, cezar Baltag, Ileana Mălăcioiu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, * Generaţia ’70 – prezentarea generală (cu referiri la Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu). Leonid Dimov * Postmodernismul: prezentare generală.
NOTĂ: În cazul poeţilor ale căror nume au fost subliniate se are în vedere o cunoaştere monografică a operei. Se au în vedere de asemenea competenţe ce privesc interpretarea unui text poetic la prima vedere.

IV. Proza
*Începuturi. Istoriografi munteni şi moldoveni – prezentare generală, Dimitrie Cantemir – prezentarea generală. * Proza romantică şi postromantică: C. Negruzzi („Alexandru Lăpuşneanul”), Vasile Alecsandri („Balta Albă”), Ion Ghica („Scrisori către Vasile Alecsandri”), Nicolae Filimon („Ciocoii vechi şi noi”), Alexandru Odobescu („Pseudokinegeticos”) * Epoca marilor clasici: Ion Creangă („Poveşti”, „Amintiri din copilărie”), Ioan Slavici (nuvele – „Moara cu noroc”, „Pădureanca”, „Mara”), I.L. Caragiale (nuvele – „La hanul lui Mânjoală”, „În vreme de război”, „O făclie de Paşte” – „Momente”), Mihai Eminescu (proza literară „Sărmanul Dionis”. * Proza de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea: Barbu Ştefănescu Delavrancea (nuvele – prezentare generală), Duiliu Zamfirescu („Viaţa la ţară”, „Tănase Scatiu”), Calistrat Hogaş („Pe drumuri de munte”), Ion Agârbiceanu („Arhanghelii” – prezentare generală). * Proza interbelică: Mihail Sadoveanu („Zodia Cancerului”, „Baltagul” „Fraţii Jderi”, „Hanu Ancuţei”), Liviu Rebreanu („Ion”, „Pădurea spânzuraţilor”, „Răscoala”), Camil Petrescu („Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust”), Hortensia Papadat Bengescu („Concert din muzică de Bach”), Mircea Eliade („Maitreyi”, „La ţigănci”, „Noaptea de Sânziene”), G. Călinescu („Enigma Otiliei”). * Proza posteblică: Vasile Voiculescu (povestiri – „Lostriţa”, „Ultimul Berevoi”), Marin Preda („Moromeţii”, „Viaţa ca o pradă”), Ştefan Bănulescu („Iarna bărbaţilor”), Sorin Titel („Femeie, iată fiul tău”), Augustin Buzura („Absenţii”), Nicolae Breban („Bunavestire”), George Bălăiţă („Lumea în două zile”), Mircea Cărtărescu („Nostalgia”).

V. Dramaturgia

* Bogdan Petriceicu Hasdeu („Răzvan şi Vidra”) * Vasile Alecsandri („Chiriţa în provincie”, „Despot Vodă”) * I.L. Caragiale („O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”) * Barbu Delavrancea („Apus de soare”) * Lucian Blaga („Meşterul Manole”) * Mihail Sebastian („Steaua fără nume”) * Tudor Muşatescu („Titanic vals”) * Marin Sorescu („Iona”)

VI. Critica

* Titu Maiorescu („O cercetare critică asupra poeziei româneşti de la 1867”, „Direcţia nouă în poezia şi proza românească, „Comediile d-lui Caragiale”, „Eminescu şi poeziile lui”) * G. Ibrăileanu („Creaţie şi analiză””) * E. Lovinescu („Istoria literaturii române contemporane” – prezentare generală).
* G. Călinescu („Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent” – prezentare generală, „Sensul clasicismului”, „Clasicism, romantism, baroc”) * Tudor Vianu („Arta prozatorilor români)

C. TEORIA LITERATURII

* Literatura – modalitate specifică de cunoaştere şi comunicare; opera literară – determinarea conceptului; autor, text, cititor * Probleme privind receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitivă, analitică, de adnotare, de formare a judecăţilor de valoare); niveluri ale receptării. * Text şi context (social, cultural, literar). * Conceptele de bază ale analizei operei literare; problema estompării diferenţelor tipologice. * Categorii estetice Curentul literar * Motiv, subiect, personaj (erou). * Compoziţia în operele lirice, epice, dramatice. * Procedee şi particularităţi ale comunicării literar-artistice; sensul şi semnificaţia cuvântului; limbaj poetic ca expresie a subiectivităţii (prozodia-sistem semnificant; procedeele retorice-figurile poetice; metafora ca nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea şi încifrarea poetică; modalităţi de receptare şi de interpretare a textului poetic; imaginea literar-artistică (poetica); topica, sintaxa textului poetic; stilul operei; procedee narative; timpul şi spaţiul în naraţiune; instanţe narative; conflictualitatea în textele literar-artistice; semnificaţii ale prezenţei modurilor de expunere; funcţiile descrierii, naraţiunii, dialogului, monologului; particularităţi ale conflictului în genul dramatic; reprezentarea textului (spectacol teatral); structuri literare şi evoluţia acestora; modalităţi de receptare a textului în proză şi dramatic. Evaluarea critică a operei. * Funcţia şi finalitatea operei literare.

GRADUL II

• COMPETENŢE SPECIFICE

1. capacitatea de selectare, dezvoltare şi aprofundare a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei;
2. capacitatea de a evalua eficienţa didactică a diferitelor tipuri de demersuri educaţionale;
3. capacitatea de modelare creatoare a demersurilor didactice;
4. capacitatea de a perfecţiona demersul didactic în vederea unei evaluări intra/inter şi transdisciplinare;
5. capacitatea de a perfecţiona comunicarea în cadrul parteneriatului educaţional;
6. capacitatea de autoevaluare şi de realizare a feed-back-ului în procesul de formare continuă.

• CONŢINUTURI

B. LITERATURA ROMÂNĂ
I. Literatura populară

* Folclor şi literatură; literatura populară (orală) ca parte constitutivă a folclorului. Caracteristici; categorii: genuri, specii; natura contextuală a textului folcloric; folclorul ritual şi folclorul neritual; teme, motive, imagini poetice. Mitologia * Interferenţa literatură populară – literatură cultă.
II. Curente culturale şi literare

* Umanismul; teme, motive, reprezentanţi. * Iluminismul; trăsături generale şi specifice, reprezentanţi.. Şcoala Ardeleană; direcţii de manifestare; Literatura iluminismului: Ion Budai Deleanu – Ţiganiada. * Romantismul; estetica romantismului; romantismul românesc. „Dacia literară” („Introducţie”, de Mihail Kogălniceanu). Poezie, proză, dramaturgie; reprezentanţi – prezentare generală. * Realismul; estetica realismului. Realism tradiţional şi modern în literatura română. Reprezentanţi – prezentare generală. * Prelungiri ale romantismului şi realismului la începutul sec. al XX-lea (sămănătorismul şi poporanismul).
* Simbolismul; estetica simbolistă. Simbolismul românesc; grupări, reprezentanţi, opere simboliste – prezentare generală * Tradiţionalism, modernism, avangardism. * Neomodernism, postmodernism.

III. Poezia. Evoluţia poeziei româneşti

* Poezia premodernă (Văcăreştii, C. Conachi, Anton Pann – prezentare generală) * Poezia romantică (Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu. * Mihai Eminescu. Universul poetic (teme, motive, limbaj). Eminescu – poet naţional şi universal. Influenţa operei eminesciene asupra literaturii române. * Prelungiri ale clasicismului şi romantismului (George Coşbuc, Octavian Goga).
* Simbolismul; Al. Macedonski, Ion Minulescu, George Bacovia. * Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Al. Philippide. * Tradiţionalismul; Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş. * Avangarda; Tristan Tzara, Saşa Pană, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Gellu Naum.
* Neomodernismul – prezentare generală; *Cercul de la Sibiu (Şt. Aug.Doinaş), poeţii de la “Albatros” şi “Kalende” (Ion Caraion, Geo Dumitrescu), Emil Botta. * Poezia anilor ’50: A,E.Baconsky şi evoluţia sa Generaţia ‘ 60 – prezentare generală (cu referiri la Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu); Nichita Stănescu, Marin Sorescu, * Generaţia ‘ 70 – prezentare generală (cu referiri la Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu); Generaţia pierdută: Leonid Dimov * Postmodernismul – prezentare generală.
NOTĂ: În cazul poeţilor ale căror nume a fost subliniat se are în vedere o cunoaştere monografică a operei. Se au în vedere de asemenea competente ce privesc interpretarea unui text poetic la prima vedere.

IV. Proza

* Proza paşoptistă şi postpaşoptistă: C. Negruzzi (“Alexandru Lăpuşneanu”), Vasile Alecsandri (“O călătorie în Africa”, “Balta Albă”), Alecu Russo (“Cântarea României”), Ion Ghica (“Scrisori către Vasile Alecsandri”), Nicolae Filimon (”Ciocoii vechi şi noi”), Alexandru Odobescu (“Pseudokinegeticos”) * Epoca marilor clasici: Ion Creangă (“Poveşti”, “Amintiri din copilărie”), Ioan Slavici (nuvele – “Moara cu noroc”, “Pădureanca”, “Mara”), I.L. Caragiale (nuvele – “La hanul lui Mânjoală”, “În vreme de război”, “O făclie de Paşte” – povestiri – prezentare generală, “Momente”), Mihai Eminescu (proza literară). * Proza de la sfârşitul sec. al XX-lea: Barbu Delavrancea (nuvele – prezentare generală), Al.Macedonski (“Bucureştii lalelelor”, “Nicu Dereanu”), Duiliu Zamfirescu (“Viaţa la ţară”, “Tănase Scatiu”), Calistrat Hogaş (“Pe drumuri de munte” – prezentare generală), Ion Agârbiceanu (“Arhanghelii” prezentare generală). * Proza interbelică: Mihail Sadoveanu (“Zodia Cancerului”, “Baltagul”, “Fraţii Jderi”, “Hanu Ancuţei”), Liviu Rebreanu (“Ion”, “Pădurea spânzuraţilor”, “Răscoala”), Camil Petrescu (“Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, “Patul lui Procust”), Hortensia Papadat-Bengescu” , “Concert din muzică de Bach”, “Drumul ascuns”),), Mircea Eliade (“Maitreyi”, “Nunta în cer”, “La ţigănci”, „Noaptea de Sânziene”), M. Blecher (“Întâmplări din irealitatea imediată”), G. Călinescu (“Enigma Otiliei”), Mateiu Caragiale (“Craii de Curtea-Veche”), Urmuz (”Pâlnia şi Stamate”).
* Proza postbelică: Vasile Voiculescu (nuvele şi povestiri), Marin Preda (“Moromeţii”, “Viaţa ca o pradă”, Ştefan Bănulescu (“Iarna bărbaţilor”), Sorin Titel (“Femeie, iată fiul tău”), Augustin Buzura (“Absenţii”), Mircea Eliade („Noaptea de Sânziene”), Vintilă Horia („Dumnezeu s-a născut în exil”), Nicolae Breban (“Bunavestire”), George Bălăiţă (“Lumea în două zile”), I.D.Sârbu („Adio, Europa!), Mircea Cărtărescu (“Nostalgia”), Mircea Nedelciu (“Aventuri într-o curte interioară”).

V. Dramaturgia
* Bogdan Petriceicu Hasdeu (“Răzvan şi Vidra”) * Vasile Alecsandri (ciclul “Chiriţelor”, “Despot Vodă”) * I.L. Caragiale (“O noapte furtunoasă”, “O scrisoare pierdută”, “Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, “D’ale carnavalului”) * Barbu Delavrancea (“Apus de soare”) * Camil Petrescu (“Jocul ielelor”) * Lucian Blaga (“Meşterul Manole”) * Milhail Sebastian (“Steaua fără nume”) * Tudor Muşatescu (“Titanic vals”) * Marin Sorescu (“Iona”)

VI. Critica

* Titu Maiorescu (“O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”), “Direcţia nouă în poezia şi proza românească”, “Comediile d-lui Caragiale”, “Eminescu şi poeziile lui”) * C.Dobrogeanu-Gherea („Asupra criticei”) G. Ibrăileanu (”Creaţie şi analiză”) * Eugen Lovinescu (“Istoria literaturii române contemporane” – prezentare generală).
* G. Călinescu (“Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent” – prezentare generală, “Sensul clasicismului”, “Clasicism, romantism, baroc”) * Tudor Vianu (“Arta prozatorilor români”) * Eseiştii interbelici (prezentare generală: Paul Zarifopol, Eugen Ionescu, Ş.Cioculescu, M.Sebastian, M.Eliade)

C. TEORIA LITERATURII

* Literatura – modalitate specifică de cunoaştere şi comunicare; opera literară – determinarea conceptului; autor, text, cititor * Probleme privind receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitivă, analitică, de adnotare, de formare a judecăţilor de valoare); niveluri ale receptării. * Text şi context (social, cultural, literar). * Conceptele de bază ale analizei operei literare; genuri şi specii literare; problema estompării diferenţelor tipologice. * Categorii estetice Curentul literar * Motiv, subiect, personaj (erou). * Compoziţia în operele lirice, epice, dramatice. * Procedee şi particularităţi ale comunicării literar-artistice; sensul şi semnificaţia cuvântului; limbajul poetic ca expresie a subiectivităţii (prozodia – sistem semnificant; procedee retorice – figurile poetice; metafora ca nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea şi încifrarea poetică; modalităţi de receptare şi de interpretare a textului poetic; imaginea literar-artistică (poetica); topica, sintaxa textului poetic; stilul operei; procedee narative; timpul şi spaţiul în naraţiune; instanţe narative; conflictualitatea în textele literar-artistice; semnificaţii ale prezenţei modurilor de expunere; funcţiile descrierii, naraţiunii, dialogului, monologului; particularităţi ale conflictului în genul dramatic; reprezentarea textului (spectacolul teatral); structuri literare şi evoluţia acestora; modalităţi de receptare a textului în proză şi dramatic. Evaluarea critică a operei. * Funcţia şi finalitatea operei literare.

BIBLIOGRAFIE
pentru definitivat şi gradul al II-lea

Candidaţii pot folosi ediţiile indicate în bibliografie sau orice altă ediţie accesibilă.

A. LITERATURĂ

Folclor:
Pop, M., Ruxăndoiu, P. – Folclor literar românesc, E.D.P., Bucureşti, 1978
Nicolae Constantinescu, Lectura textului folcloric, Editura Minerva, 1986
Silviu Angelescu, Mitul şi literatura, Editura Univers, 1999

1. Istorii ale literaturii, ale genurilor şi speciilor, dicţionare
Călinescu, G., – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982
Manolescu, N., – Istoria critică a literaturii române, Ed. Minerva, Bucureşti, 1990
Cioculescu, Ş.; Vianu, T., Streinu, Vl., – Istoria literaturii române moderne, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971
Manolescu, N., – Arca lui Noe, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983.
Zaciu, Mircea, Marian Papahagi şi Aurel Sasu – Dicţionarul scriitorilor români, vol.I-IV, Editura Fundaţiei Culturale Româneşti/Albatros, Bucureşti, 1995-2002
*** Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, Bucureşti, 1979
*** Dicţionarul general al literaturii române, Ed.Univers enciclopedic, vol.I-V, Bucureşti, 2003-3006

2. Literatură veche şi premodernă
Cartojan, N. – Istoria literaturii române vechi, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980
Popovici, D.- Literatura română în epoca luminilor, Ed. Dacia, Cluj, 1972
Mazilu, D.H., – Recitind literatura română veche, vol.I-III, Editura Universităţii Bucureşti,1994

3. Perioada paşoptistă şi postpaşoptistă
Cornea, P. – Originile romantismului românesc , Ed. Minerva, Bucureşti, 1972
Manolescu, N.- Poeţi romantici, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1999
Simion, Eugen – Dimineaţa poeţilor, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1984
Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, Buc., Minerva, 1981;

4. Epoca marilor clasici
Munteanu, G.- Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, E.D.P., Bucureşti, 1980
Călinescu G., – Opera lui Mihai Eminescu, vol.I-II, E.P.L., Bucureşti, 1969
Negoiţescu, Ion – Poezia lui Mihai Eminescu, Editura Junimea, 1980
Petrescu, Ioana Em. – Eminescu, poet tragic, Iaşi, 1994
G.Gană – Melancolia lui Eminescu, Bucureşti, Ed.ICR, 2003;
Călinescu, G. – Ion Creangă. Viaţa şi opera , E.P.L., Bucureşti, 1964
Popescu, Magdalena – Ioan Slavici, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1977
Manolescu, Florin – Caragiale şi Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1983
Cubleşan (coord.) – Dicţionarul personajelor din teatrul lui Caragiale, Cluj-Napoca, 2002
Valeriu Cristea – Dicţionarul personajelor lui Creangă, Bucureşti, Ed.FCR, 1995

5. Literatura de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea
Lidia Bote – Simbolismul românesc, Bucureşti, EPL, 1966;
Rodica Zafiu – Poezia simbolistă românească (antologie şi analize), Humanitas, Bucureşti, 1996
Adrian Marino – Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, EPL, 1967

6. Perioada interbelică

Crohmălniceanu, Ov. S.- Literatura română între cele două războaie mondiale , vol.I-II-III, Ed.Minerva, Buc., 1967-1975
Balotă, N. – De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982
Cioculescu, Ş.- Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, 1972
Manolescu, N. – Despre poezie , Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1987
G.Lăzărescu – Romanul de analiză psihologică în proza interbelică, Buc., 1983
Carmen Muşat – Romanul românesc interbelic (antologie şi analize), Ed.Humanitas, Bucureşti, 1998;
Ion Pop – Avangarda în literatura română, Bucureşti, Ed.Atlas, 2000;
Marin Mincu – Avangarda literară românească (antologie şi studiu), I-II, BPT, 1999;
D.Micu – Arghezi, Ed.ICR, Bucureşti, 2004;
G.Gană – Opera literară a lui Lucian Blaga, Bucureşti, Minerva, 1979;
Manolescu, N. – Sadoveanu sau utopia cărţii , Editura Eminescu, Bucureşti, 1976
Muthu, Mircea – Rebreanu sau paradoxul organicului , Editura Dacia, 1993

7. Perioada postbelică
Simion, Eugen, – Scriitori români de azi, vol. I-IV, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1974-1989
Ungureanu, Cornel, – Prozatori de azi , Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1993
Pop, Ion – Poezia unei genraţii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1973
M.Ghiţulescu – Istoria dramaturgiei române contemporane, Bucureşti, 2000
Ulici, Laurenţiu – Literatura română contemporană, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995

Se recomandă consultarea seriei „Introducere în opera lui…”, a seriei Biblioteca critică (Scriitorul…) interpretat de…”

C. TEORIA LITERATURII

Săndulescu, Al. (coord.) Dicţionar de termeni literari, Editura Academiei, Bucureşti, 1976
Călinescu, G., – Universul poeziei , Ed. Minerva, Bucureşti, 1974
Friedrich, Hugo – Structura liricii moderne , Ed. Univers, Bucureşti, 1998
Kayser, Wolfgang – Opera literară, Ed. Univers, Bucureşti, 1979
Mariano, Adrian – Dicţionar de idei literare , Ed. Eminescu, Bucureşti, 1973
Parfene, Constantin – Teorie şi analiză literară. Ghid practic, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1993
Wellek, R.; Warren, A. – Teoria literaturii, E.L.U., Bucureşti, 1967
Genette, Gerald – Introducere un arhitext, Editura Univers, 1994
Booth, W., – Rotorica romanului, Editura Univers, 1974
Todorov, Tzvetan – Introducere în literatura fantastică, Editura Univers, 1973

DIDACTICA DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Programă pentru examenul de definitivare în învăţământ şi
pentru obţinerea gradelor didactice

Competenţe generale:
1. Analizarea programelor şcolare de limba şi literatura română în vederea aplicării personalizate a acestora în procesul didactic.
2. Aplicarea adecvată a unor strategii şi metode specifice disciplinei care să reflecte o abordare centrată pe elev, pe formarea complexă a personalităţii acestuia.
3. Aplicarea unor instrumente şi metode de evaluare diverse pentru evaluarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română.

Valori şi atitudini:
• Manifestarea preocupării pentru perfecţionarea continuă în domeniul didacticii disciplinei.
• Deschidere către experimentarea unor metode noi de predare-învăţare-evaluare.
• Adaptarea întregii activităţi didactice la nevoile şi interesele elevilor.

D E F I N I T I V A T

Competenţe generale Competenţe specifice Conţinuturi
1. Analizarea
programelor şcolare de limba şi literatura română în vederea aplicării personalizate a acestora în procesul didactic.
1.1. Identificarea structurii programelor şcolare pentru disciplina limba şi literatura română şi a rolului fiecărei componente pentru orientarea activităţii profesorului. • Structura programelor: notă de prezentare, obiective-cadru (gimnaziu)/competenţe generale (liceu), obiective de referinţă şi sugestii pentru activităţile de învăţare (gimnaziu)/ competenţe specifice şi conţinuturi asociate (liceu); recomandări privind conţinuturile fiecărui domeniu specific disciplinei (comunicare, limbă, literatură), sugestii metodologice (liceu); standarde curriculare.
• Elemente obligatorii şi elemente facultative ale programei.
• Rolul fiecărei componente a programei pentru orientarea activităţii profesorului.
1.2. Explicarea modelului comunicativ-funcţional al programelor de limba şi literatura română. • Modelul comunicativ-funcţional bazat pe dezvoltarea celor patru deprinderi integratoare (ascultarea, exprimarea orală, lectura, exprimarea scrisă).
• Abordarea integrată a domeniilor disciplinei în cadrul unei unităţi de învăţare.
2. Aplicarea adecvată a unor strategii şi metode specifice disciplinei care să reflecte o abordare centrată pe elev şi pe formarea complexă a personalităţii acestuia. 2.1. Identificarea unor modalităţi diverse de construire a activităţilor didactice în concordanţă cu obiectivele / competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în programe. • Metode specifice ale învăţării active, ale învăţării individuale şi prin cooperare.
• Metode pentru formarea gândirii critice a elevilor în domeniul literaturii, al limbii şi al comunicării.
• Metode specifice stimulării şi dezvoltării creativităţii elevilor în orele de limbă, de comunicare şi de literatură.
2.2. Construirea unor activităţi de învăţare specifice domeniilor disciplinei. • Activităţi de comunicare orală – ascultare activă şi producere de discurs monologal şi dialogal.
• Activităţi de comunicare scrisă: redactarea unor texte narative, descriptive, informative, argumentative, dialogate; redactarea de compuneri şcolare (compunere liberă, rezumat, caracterizare de personaj, eseu structurat, eseu liber etc.); redactarea de texte funcţionale.
• Activităţi de lectură corespunzătoare etapelor lecturii – prelectură, lectură şi postlectură – , adecvate specificului generic al textelor – epic, liric şi dramatic.
• Activităţi de învăţare a categoriilor lexicale şi gramaticale; utilizarea elementelor de limbă în receptarea şi producerea mesajelor orale şi scrise.
• Activităţi de înţelegere şi aplicare a noţiunilor de teorie literară.
3. Aplicarea unor instrumente şi metode de evaluare diverse pentru evaluarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română. 3.1. Identificarea modalităţilor de aplicare a unor instrumente şi metode de evaluare adecvate disciplinei. • Metode tradiţionale şi metode alternative de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice; observare sistematică a comportamentului elevilor, referat, proiect, investigaţie, portofoliu, autoevaluare).
3.2. Construirea unor probe de evaluare, pornind de la obiective de evaluare date. • Tipologia itemilor: itemi obiectivi, itemi semiobiectivi şi itemi subiectivi.
• Competenţe vizate prin diferiţi itemi. Limite şi avantaje ale diverselor tipuri de itemi.
• Principii şi modalităţi de construire a instrumentelor de evaluare la limba şi literatura română: evaluarea competenţei lingvistice; evaluarea competenţei de comunicare orală; evaluarea competenţei de redactare; evaluarea competenţei de lectură.

Bibliografie
• Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a. (site-ul Ministerului Cercetării, Educaţiei şi Tineretului, http://www.edu.ro, secţiunea Preuniversitar, Programe, Aria curriculară Limbă şi comunicare).
• Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română. Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.E., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002.
• Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002.
• Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
• Pamfil, Alina – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003.
• Pamfil, Alina – Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
• Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii şi literaturii române, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităţilor din ţară.).
• Secrieru, Mihaela – Didactica limbii române. Pentru studenţii Facultăţilor de Litere şi pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, ediţia a III-a, Iaşi, Editura Sedcom Libris, 2006.
• Stan, Mihail (coord.) – Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001.

G R A D U L D I D A C T I C I I

Competenţe generale Competenţe specifice Conţinuturi
1. Analizarea
programelor şcolare de limba şi literatura română în vederea aplicării personalizate a acestora în procesul didactic.
1.1. Analiza abordării pe verticală a disciplinei, reflectată în programele şcolare la nivel de competenţe, valori şi atitudini şi conţinuturi. • Harta conţinuturilor celor trei domenii – limbă, comunicare, literatură – în programele de gimnaziu şi de liceu pentru limba şi literatura română.
• Progresia rezultatelor aşteptate de la un ciclu şcolar la altul, de la un an şcolar la altul.
• Puncte tari şi puncte slabe ale programelor de limba şi literatura română.
1.2. Analiza unor modalităţi de integrare a domeniilor specifice disciplinei (limbă, literatură, comunicare). • Modalităţi de integrare a conţinuturilor din domeniile specifice disciplinei (limbă, comunicare, literatură) în cadrul procesului de învăţare-predare-evaluare.
• Abordarea integratoare – justificări; dificultăţi; avantaje.
1.3. Compararea programelor de limba şi literatura română cu programe din aria curriculară sau din alte arii în vederea identificării punctelor comune şi a discontinuităţilor.
• Relaţia dintre programele de limba română şi programe din aceeaşi arie curriculară sau din arii diferite.
• Continuităţi şi discontinuităţi în ceea ce priveşte: conţinuturile, obiectivele / competenţele vizate, metodologia sugerată (metode de predare-învăţare, metode şi instrumente de evaluare).
1.4. Analiza programelor prin raportare la documentele de politici lingvistice la nivel european. • Principii promovate de Consiliul Europei: plurilingvism, diversitate lingvistică, comunicare interculturală, cetăţenie democratică, învăţare pe tot parcursul vieţii, coeziune socială.
• Proiecte europene ce vizează studiul limbilor şi al literaturii.
2. Aplicarea adecvată a unor strategii şi metode specifice disciplinei care să reflecte o abordare centrată pe elev şi pe formarea complexă a personalităţii acestuia. 2.1. Analiza aplicării unor metode specifice învăţării active în domeniul disciplinei limba şi literatura română. • Rolul metodelor active în procesul de predare-învăţare-evaluare. Exemplificări; limite şi avantaje ale metodelor active.
• Rolul metodelor ce stimulează creativitatea în toate domeniile disciplinei (limbă, comunicare, literatură). Exemplificări; limite şi avantaje ale activităţilor de creativitate propuse în clasă sau ca teme de rezolvat acasă.
• Strategii şi metode specifice gândirii critice, învăţării prin cooperare, învăţării prin experienţă. Aplicarea acestora în domeniile disciplinei limba şi literatura română (limbă, comunicare, literatură).
• Modele specifice disciplinei: modelul cultural, modelul lingvistic, modelul dezvoltării personale. Exemplificări; limite şi avantaje ale acestora.
2.2. Proiectarea şi analiza unor activităţi de învăţare complexe, care pot conduce la formarea competenţelor specifice disciplinei • Procese ale lecturii: conturarea orizontului de aşteptare, comprehensiune, analiză şi interpretare, extinderi.
• Etape ale redactării textului non-literar: documentarea, planul de idei al lucrării, redactarea primei forme, verificarea şi corectarea, editarea formei finale; producerea de text literar: alegerea temei, scrierea liberă, ciornele succesive, corectarea, editarea.
• Modalităţi de realizare a unor activităţi complexe de comunicare orală şi scrisă: dezbaterea şi studiul de caz.
• Opţionale de aprofundare, de extindere, ca disciplină nouă, şi opţional integrat.
3. Aplicarea unor instrumente şi metode de evaluare diverse pentru evaluarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română. 3.1. Analiza avantajelor şi limitelor de aplicare a unor instrumente şi metode de evaluare tradiţionale şi alternative. • Avantajele şi limitele metodelor tradiţionale şi alternative de evaluare.
• Avantajele şi limitele unor instrumente de evaluare (chestionare, grile de evaluare a comunicării orale sau scrise, teste de evaluare sumativă etc.).
• Adecvarea metodelor de evaluare la finalităţi şi conţinuturi.
• Folosirea diversificată a formelor, metodelor şi instrumentelor de evaluare tradiţionale şi complementare.
3.2. Analiza unor probe de evaluare prin corelare cu finalităţile unei programe şcolare a disciplinei. • Structura probelor de evaluare propuse pentru testarea naţională şi pentru bacalaureat.
• Rolul itemilor din structura probelor în evaluarea competenţelor specifice disciplinei: competenţa lingvistică, competenţa literară sau culturală, competenţa de comunicare.
• Relaţia curriculum – evaluare (inclusiv evaluarea prin examene) din perspectiva finalităţilor, a obiectivelor / competenţelor programelor şcolare de limba şi literatura română.

Bibliografie

• Borchin, Mirela (coord.) – Comunicare şi argumentare. Teorie şi aplicaţii, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007.
• Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a. (site-ul Ministerului Cercetării, Educaţiei şi Tineretului, http://www.edu.ro, secţiunea Preuniversitar, Programe, Aria curriculară Limbă şi comunicare)
• Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română. Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.E., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002.
• Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002.
• Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
• Lectura. Repere actuale. Lucrările simpozionului naţional de didactică a limbii şi literaturii, ediţia a V-a, 3-4 decembrie 2004, coordonatori Alina Pamfil şi Monica Onojescu, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
• Limba şi literatura română. Perspective didactice, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005 (primele trei capitole, pp. 9-102).
• Limbă şi literatură, revistă a Societăţii de Ştiinţe Filologice (în special rubrica Didactica modernă).
• Norel, Mariana – Curriculum la decizia şcoli la limba şi literatura română, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
• Pamfil, Alina – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003.
• Pamfil, Alina – Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
• Pamfil, Alina, Tămâian, Ioana – Studiul limbii şi literaturii române în secolul XX. Paradigme didactice, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
• Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
• Perspective, revistă de didactica limbii şi literaturii române a Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu“, Cluj-Napoca (www.anpro.home.ro).
• Sarivan, Ligia, Cerkez Matei – Didactica ariei curriculare Limbă şi comunicare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2005. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
• Sâmihăian, Florentina – Investigarea şi stimularea interesului pentru lectură al elevilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
• Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii şi literaturii române, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităţilor din ţară).
• Secrieru, Mihaela – Didactica limbii române. Pentru studenţii Facultăţilor de Litere şi pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, ediţia a III-a, Iaşi, Editura Sedcom Libris, 2006.
• Site-ul Consiliului Europei, Departamentul de Politici lingvistice, http://www.coe.int/lang (accesibil în franceză şi în engleză) – pentru conceptul de bildung şi pentru a vă informa în legătură cu ultimele proiecte europene în domeniul limbii şi literaturii.
• Stan, Mihail (coord.) – Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001.
• Şerbănescu, Andra – Cum se scrie un text?, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 2001.

G R A D U L D I D A C T I C I

Pentru colocviul susţinut pentru obţinerea gradului I, se vor avea în vedere următoarele competenţe:

COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE
1. Valorificarea conţinuturilor specifice disciplinei pentru dezvoltarea la elevi a unor capacităţi şi competenţe intelectuale şi operatorii, a unor atitudini afective, motivaţionale, volitive.
1.1. Abordarea conţinuturilor disciplinei, dovedind o bună cunoaştere a domeniilor acesteia (literatură, limbă şi comunicare) şi a noutăţilor apărute în fiecare dintre ele
1.1. Selectarea adecvată a conţinuturilor disciplinei în vederea formării competenţelor, a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe.
1.3. Construirea unor demersuri didactice care să conducă la înţelegerea de către elevi a conţinuturilor disciplinei şi la posibilitatea de a transfera achiziţiile în contexte noi.
2. Proiectarea, organizarea şi evaluarea activităţii didactice ca abordare centrată pe elev, pe formarea complexă a personalităţii acestuia. 2.1. Construirea unor demersuri didactice interactive şi formative, prin valorificarea conţinuturilor ştiinţifice şi prin folosirea unor strategii metodice specifice.
2.2. Adecvarea demersurilor didactice la particularităţile colectivului de elevi.
2.3. Proiectarea secvenţele didactice ale evaluării în contexte educaţionale diverse.
2.4. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională, pe baza unei bune cunoaşteri a acestora.
3. Evaluarea documentelor curriculare şi a propriei filozofii privind învăţarea. 3.1. Evaluarea viziunii asupra disciplinei reflectată în programele şcolare şi în manuale.
3.2. Evaluarea propriei filozofii privind predarea-învăţarea în domeniul disciplinei limba şi literatura română.
3.3. Evaluarea modului în care instrumentele şi metodele tradiţionale şi cele complementare pot fi folosite în cadrul disciplinei.
3.4. Evaluarea sistemului actual de evaluare prin corelare cu finalităţile programelor şcolare ale disciplinei.

Valori şi atitudini:
• Manifestarea preocupării pentru perfecţionarea continuă în domeniul disciplinei şi al didacticii acesteia.
• Deschidere către experimentarea unor metode noi de predare-învăţare-evaluare.
• Adaptarea întregii activităţi didactice la nevoile şi interesele elevilor.

Bibliografie
• Borchin, Mirela (coord.) – Comunicare şi argumentare. Teorie şi aplicaţii, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007.
• Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a. (site-ul Ministerului Cercetării, Educaţiei şi Tineretului, http://www.edu.ro, secţiunea Preuniversitar, Programe, Aria curriculară Limbă şi comunicare)
• Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română. Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.E., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002.
• Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002.
• Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
• Lectura. Repere actuale. Lucrările simpozionului naţional de didactică a limbii şi literaturii, ediţia a V-a, 3-4 decembrie 2004, coordonatori Alina Pamfil şi Monica Onojescu, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
• Limba şi literatura română. Perspective didactice, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005 (primele trei capitole, pp. 9-102).
• Limbă şi literatură, revistă a Societăţii de Ştiinţe Filologice (în special rubrica Didactica modernă).
• Norel, Mariana – Curriculum la decizia şcoli la limba şi literatura română, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
• Pamfil, Alina – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003.
• Pamfil, Alina – Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
• Pamfil, Alina, Tămâian, Ioana – Studiul limbii şi literaturii române în secolul XX. Paradigme didactice, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
• Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
• Perspective, revistă de didactica limbii şi literaturii române a Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu“, Cluj-Napoca (www.anpro.home.ro).
• Sarivan, Ligia, Cerkez Matei – Didactica ariei curriculare Limbă şi comunicare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2005. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
• Sâmihăian, Florentina – Investigarea şi stimularea interesului pentru lectură al elevilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
• Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii şi literaturii române, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităţilor din ţară.).
• Secrieru, Mihaela – Didactica limbii române. Pentru studenţii Facultăţilor de Litere şi pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, ediţia a III-a, Iaşi, Editura Sedcom Libris, 2006.
• Site-ul Consiliului Europei, Departamentul de Politici Lingvistice, http://www.coe.int/lang (accesibil în franceză şi în engleză) – pentru conceptul de bildung şi pentru a vă informa în legătură cu ultimele proiecte europene în domeniul limbii şi literaturii.
• Stan, Mihail (coord.) – Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Editura Aramis, 2001.
• Şerbănescu, Andra – Cum se scrie un text?, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 2001.

librarie-120x60-001

6 Răspunsuri to “DEFINITIVAT/GRADE DIDACTICE”

  1. ignatescu alina said

    buna ziua. exista posibilitatea sa postati aici modele de subiecte date in sesiunile anterioare?
    va multumesc

    • profesorideromana said

      Am postat subiecte date în anii anteriori şi alte elemente care sper să vă fie folositoare. Va doresc mult succes!

  2. anka said

    Definitivat 2011 Bacau -Litere
    Varianta nr.1
    I.Limba si literatura romana
    A.Limba romana

    1.Functiile sintactice ale verbului la modul gerunziu
    2.Se da textul:
    “Fusese destul sa se coboare din automobil si sa se amestece la anumite ore in viata ulitei.Era aproape cu neputinta sa treci cateva zile in sir pe faimoasa Calea Victorie fara sa intalnesti pe oricine ai fi vrut sau n-ai fi vrut.Bucurestiul rezolva problema de a fi oras mare si mic deodata,provincie si capitala”.
    (H.P.Bengescu-Concert din muzica de Bach)
    Cerinte:
    a)Analizati sintactic textul,prin rescrierea propozitiilor, indicarea felului acestora si descrierea primei subordonate din text.
    b)Analizati sintactico-morfologic cuvintele subliniate.(fusese,destul, problema de a fi oras mare si mic deodata)
    c)Precizati corespondenta litera/sunet in cuvantul “provincie”.
    d)Exemplificati alte valori morfologice(decat cea din text) ale lui “si”.
    2,25puncte
    B.Literatura romana
    Mit si istorie in proza lui Mihail Sadoveanu.
    2,25puncte
    II.Metodica limbii si literaturii romane
    Proiectati o lectie de recapitulare si sistematizare, avand ca tema “Stilurile functionale ale limbii romane”.
    4,50puncte

    Psihopedagogie
    1.Educabilitatea:concept,factori (ereditatea,mediul, educatia).Teorii fundamentale (ereditarismul, ambientalismul, epigenetismul piagetian)
    2.Proiectarea activitatii didactice.

  3. Mulțumesc mult pentru materiale!

  4. Valentina said

    Multumesc mult!

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 31 other followers

%d bloggers like this: